Când distracţia la serviciu devine politică de companie

workCompaniile de astăzi folosesc tot felul de modalităţi pentru a creşte productivitatea, eficienţa şi creativitatea angajaţilor. Cele care au înţeles că nu regulile rigide şi orele de muncă fără număr sunt secretul succesului culeg deja roadele. Şi nu întâmplător.
Cu siguranţă, consultându-se înainte cu specialişti, unii manageri au aflat că un mediu de lucru care încurajează distracţia şi jocurile aduce oamenii împreună, dărâmă bariere şi creează o atmosferă constructivă. Şi cele mai dificile proiecte par să se contureze de la sine, pentru că angajaţii colaborează deschis şi relaxat.

Această teorie este susţinută şi de doctorul Stuart Brown. „Sunt dovezi clare că, dacă permiţi angajaților să desfăşoare activităţi pe care şi le doresc, inclusiv jocuri, există rezultate mai bune în ceea ce privește productivitatea și motivația. Joaca reduce, de asemenea, nivelul de stres şi creşte optimismul. Creşte astfel și motivația angajatului de a promova în cadrul companiei, de a-şi îmbunătăți concentrarea și perseverența. Mai mult, studii efectuate pe animale au dovedit că implicarea în joc deschide noi conexiuni neuronale din creier, ducând la o mai mare creativitate. Noile conexiuni creative apărute în timpul jocului nu ar exista în lipsa acestuia”, a adăugat Brown, citat de NY Times.
Brown a înfiinţat National Institute of Play, o instituţie non-profit care are sloganul „Jocul+Ştiinţa =Transformare”. National Institute of Play îşi propune aducerea în atenţie a practicilor şi beneficiilor jocului în viaţa publică.

Totodată, Douglas McGregor susţine în lucrarea „Theory X and Theory Y” că prezenţa umorului şi a distracţiei are numeroase beneficii asupra mediului de lucru şi afacerilor:
● Creşte capacitatea de a face faţă situaţiilor dificile;
● Diminuează tensiunile, furia şi disconfortul stresului;
● Ajută la găsirea de soluţii pentru rezolvarea diferitelor probleme de la serviciu;
● Dezvăluie o altă faţă a oamenilor din cadrul unui grup de lucru, mai umană, ceea ce duce la sudarea echipei;
● Permite personalizarea spaţiului de lucru, transformarea sa într-un loc mai apropiat de mediul de acasă;
● Ridică moralul şi creşte nivelul de energie;
● Creşte motivarea;
● Stimulează creativitatea, îmbunătăţind rezultatele muncii;
● Face munca în echipă mai plăcută şi determină oamenii să se sprijine între ei;
● Contribuie la o mai bună înţelegere între colegi prin îmbunătăţirea comunicării şi creşterea gradului de toleranţă faţă de diferenţe.

Google este, fără îndoială, una dintre companiile în care jocul face parte din politica de afaceri. Birouri şi campusuri diverse, răspândite pe mapamond, reflectă filozofia companiei: „Să creăm cel mai fericit şi mai productiv loc de muncă din lume”.
Cine pătrunde în imperiul Google se bucură de o adevărată escapadă printr-un labirint ameţitor de zone de joc, cafenele, baruri, bucătării deschise, terase însorite cu şezlonguri. La Google angajaţii beneficiază de cafenele gourmet, unde se servesc gratuit micul dejun, prânzul și cina, de săli de conferinţă cu tematică Broadway, de spaţii de conversație decorate în stilul vintage al maşinilor de epocă. Nu lipsesc nici biblioteca şi zona de lectură sau spaţiul pentru cel mai recent Play Station Lego.
Google permite sutelor de ingineri software, consideraţi nucleul capitalului intelectual, să îşi proiecteze propriile birouri sau zone de lucru. Rezultă astfel o combinaţie de idei de design originală, mergând de la stilul supradimensionat al jucăriilor Tinker la birouri care, în loc de picioare, au benzi de alergare ce se deplasează în timp ce angajatul lucrează. Mâzgălelile pe pereţi nu sunt interzise, lucru care dă spaţiilor un aspect un pic haotic. Conducerea Google nu pare deranjată de această problemă, considerând că, dacă aşa le place inginerilor, totul este în regulă. „Filozofia este foarte simplă. Succesul Google depinde de inovare și de colaborare. Tot ce facem este orientat pe a face cât mai ușoară comunicarea angajaţilor”, explică Craig Nevill Manning, director în cadrul subsidiarei Google din Manhattan.

Altă companie promotoare în ceea ce priveşte divertismentul angajaţillor la locul de muncă este LinkedIn, o reţea de socializare profesională care s-a dezvoltat foarte repede. Dan Nye, CEO al LinkedIn în perioada 2007-2009, explică cum a reuşit să creeze o atmosferă în care angajaţii să se simtă bine, să se distreze şi să lucreze până târziu: „Am amenajat o cameră mare cu jocuri de genul Play Station şi Guitar Hero, cu masă de ping-pong şi masă de biliard. Ce rol au aceste jocuri? Îi determină pe angajaţii care îndeplinesc diverse funcţii să comunice mai bine. Aici se nasc interacţiuni sociale mai bune, se dărâmă bariere între grupuri, departamente, echipe. Totodată, aici oamenii se pot odihni de câte ori simt nevoia sau pot mânca, astfel încât să poată lucra până târziu. Este o decizie de afaceri foarte bună”.

La rândul său, Tim Brown, CEO al companiei internaţionale de design IDEO, consideră că un mediu de lucru în care oamenii găsesc siguranță și confortul de a se deconecta prin joc fără a fi judecaţi le permite acestora să fie mai creativi. „Trebuie să avem încredere să ne jucăm și să fim creativi. Masa de ping-pong din birou le amintește oameniilor că lucrează într-un mediu permisiv şi jucăuş. Amplasând o serie de elemente distractive în centrul mesei din sala de conferinţe, îmbunătăţim în mod automat starea de spirit din cadrul întâlnirilor. Nu este nevoie de o masă de foosball sau de un perete pentru alpinism ca să asiguri un loc de muncă distractiv”, spune Tim Brown.

Toate aceste exemple vin să confirme faptul că jocul, umorul şi un mediu de lucru flexibil ajută oamenii „să dea maximul” la serviciu. În plus, când la muncă există „fun”, angajaţii nu mai simt nevoia să evadeze, se concentrează mult mai bine asupra misiunii lor şi pot urma un program prelungit fără să resimtă oboseala.

O altă idee care se desprinde de aici este aceea că oamenii de succes nu urmăresc doar să mergă la muncă, ci şi să se simtă bine în lumea lor profesională.

La polul opus, un mediu de muncă închistat, ostil şi sobru are efecte negative ce nu ar trebui subapreciate. După cum arată James Poon Teng Fatt în „Humor: The Fun Side of Business”, neglijarea umorului ca parte serioasă a unei afaceri conduce la probleme importante precum:
– un înalt nivel de stres;
– scurt-circuitarea procesului de comunicare;
– scăderea moralului;
– absenteism;
– productivitate redusă;
– calitate slabă a produselor şi serviciilor oferite.

Deşi pare că distracţia la serviciu este un lux pe care doar marile companii şi-l permit, încet-încet şi firmele de mai mică anvergură oferă facilităţi menite să deconecteze şi să binedispună angajaţii. Tot mai multe dintre acestea consideră că merită o astfel de investiţie, nu numai pentru că generează rezultate mai bune în muncă, ci şi pentru că atrage tinerele talente. În special în sectoare ca high-tech, design sau social media, un mediu de lucru distractiv face pachetul salarial mai tentant şi duce la formarea unor echipe profesionale de elită.

Deci, cu un sistem bine gândit, succesul şi distracţia pot merge mână în mână în activitatea profesională, aducând ceea ce urmăreşte orice business – productivitate, performanţă şi eficienţă – într-un cuvânt „profit”.