Crezi că Internetul îţi poate transforma creierul?

internet-brainTu îţi poţi imagina acum o viaţă fără Internet? O activitate profesională de succes şi o comunicare la fel de eficientă şi strânsă cu toate persoanele pe care le cunoşti fără să dispui de această reţea revoluţionară?

Mie mi se pare aproape de neimaginat, deşi nu ştiam prea multe nici măcar despre calculatoarele personale până la începutul anilor ’90. Este incredibil cât de repede au evoluat lucrurile în această privinţă şi cât de mult s-a schimbat existenţa noastră graţie acestei descoperiri fantastice! Ne-am obişnuit atât de mult cu Internetul, încât pare că a făcut întotdeauna parte din viaţa noastră. Aproape că am uitat cum şi când a apărut, cine l-a inventat şi în ce mod a ajuns să ne cucerească întru totul.

În august 1962, informaticianul american J.C.R. Licklider redacta câteva memo-uri în care vorbea despre un concept inovator al unei „Reţele Galatice” prin intermediul căreia oamenii să poată accesa rapid date şi programe de oriunde s-ar afla.

Atunci ideea părea din categoria „Science Fiction” şi nimeni nu ştia exact cam cum ar trebui să arate o astfel de reţea. Ideile lui Licklider erau folosite un an mai târziu pentru crearea unei reţele între Universitatea California din Los Angeles şi Institutul de Cercetare Stanford. Reţeaua se numea ARPANET (Advanced Research Projects Agency Network) şi poate fi considerată piatra de temelie a Internetului nostru de astăzi. Termenul de „Internet” a apărut însă abia în 1974 ca o prescurtare la „Internetworking”.

Povestea Internetului este mai lungă şi extrem de interesantă, dar aş vrea să aduc acum în atenţie o latură controversată a efectelor utilizării sale. Cum pentru orice mare inovaţie se găsesc întotdeauna şi voci care să incrimineze părţile negative, nici Internetul nu este scutit de critici. Ba mai mult, unii specialişti susţin că utilizarea Internetului duce la modificarea modului în care gândim şi, implicit, a creierului. De asemenea, orele îndelungi petrecute în spaţiul virtual ne-ar diminua capacitatea de concentrare, memorare şi de gândire profundă.

Astfel stând lucrurile, ar însemna că Internetul nu ne creşte performanţele, ci dimpotrivă le subminează. Cu alte cuvinte, deşi noi credem că utilizarea Internetului contribuie la succesul nostru, în realitate s-ar întâmpla contrariul. Aceste păreri sunt însă contrazise de diverse studii care arată că Internetul poate fi benefic pentru creierul uman, asigurându-i o longevitate mai mare.

În cel fel poate acţiona Internetul asupra creierului uman?

Ipoteza porneşte de la o premisă ştiinţifică – Procesul de învăţare, în general, produce modificări asupra minţii noastre. „Pentru o bună perioadă de timp se credea că, odată ce am înaintat în vârstă, conexiunile din creier au fost deja stabilite. Cercetările au arătat că, de fapt, creierul se modifică permanent prin procesul de învățare. Este vorba de ceea ce se numeşte „neuroplasticitatea” creierului. Modificări asociate cu învățarea apar mai ales la nivelul conexiunilor dintre neuroni. Astfel se pot forma noi conexiuni care schimbă structura internă a sinapselor existente”, explică doctorul Paschale Michelon.

Problema care a ridicat îngrijorări este legată de faptul că mediul virtual ne afectează însuşi procesul de învăţare şi de înţelegere. Un susţinător al acestei idei este Nicholas Carr, scriitor şi publicist american pasionat de tehnologie. Într-un articol intitulat „Is Google making us stupid?” acesta afirmă: „De-a lungul ultimilor ani, am avut sentimentul inconfortabil că cineva sau ceva face experimente cu creierul meu, reconfigurează circuitele neuronale, îmi reprogramează memoria. Nu mai gândesc în modul în care obişnuiam. Simt acest lucru mai ales când citesc. Înainte îmi era uşor să mă las cufundat într-o carte sau într-un articol lung. Mintea mea se lăsa prinsă de firul narativ sau de întorsăturile argumentaţiei și puteam petrece ore întregi în acest mod. Nu se mai întâmplă la fel acum. Concentrarea mi se pierde după două sau trei pagini. Devin nervos, pierd firul, încep să caut altceva de făcut. Lectura profundă, care venea atât de natural, a devenit o luptă. Cred că știu care este cauza. În ultimul deceniu, am petrecut o mulțime de timp online, căutând și navigând, uneori contribuind la marea bază de date a Internetului”.

Într-un articol pentru The Guardian, John Naughton preia punctul de vedere al lui Carr și deplânge faptul că nimeni nu se mai deranjează să scrie sau să memoreze informații detaliate.

Sunt justificate totuşi aceste îngrijorări?

Cercetătorii au efectuat o serie de studii pentru a vedea ce se întâmplă cu creierul uman în timp ce o persoană petrece timp pe Internet. O cercetare realizată de o echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea din California a dus la concluzia că ar exista diferenţe semnificative între felul în care reacţionează creierul nostru când citim, de exemplu, o carte şi când navigăm pe Internet. Monitorizarea cu rezonanţă magnetică a arătat că, în timp ce ne aflăm pe un „www”, părţi mai mari din mintea noastră sunt intens stimulate. În grupul de subiecţi însărcinaţi să citească o carte, creierul era stimulat în zonele temporală, parietală, occipitală şi în alte câteva zone. La internauţi, lucrurile stăteau diferit, înregistrându-se activitate în zonele frontală, temporală și cingulata ale creierului, care controlează luarea deciziilor și raționamentul complex.

Potrivit autorilor studiului, acest lucru ar fi pozitiv şi ar putea ajuta oamenii să îşi mențină creierul sănătos până la vârste înaintate.

Însuşi faptul că ne selectăm „din mers” informaţiile de interes de pe o pagină puternic fragmentată, plină de titluri, intertitluri, fotografii, reclame, casete şi alte elemente specifice unui website este ca un exerciţiu al minţii. Mulți utilizatori de Internet sunt cititori activi care îşi angajează spiritul critic atunci când citesc şi se implică în dezbatere alături de autori sau de alți cititori comentatori. Este adevărat că nu mai citim la rând tot ce apare scris pe o pagină de web, dar activitatea depusă se situează la un nivel cel puțin la fel de complex și exigent cu lectura.

Da, Internetul ne schimbă modul de a gândi, însă acelaşi lucru îl fac toate experienţele importante din viaţa noastră. Cărţile şi deprinderea de a citi au exercitat în trecut influenţe asemănătoare asupra minţii umane. Astăzi este vremea tehnologiilor şi nu putem face abstracţie de ele.

Dar, dacă ţi se pare că simţi şi tu efectele negative ale Internetului în viaţa ta, ai la îndemână destule practici de a te „deconecta” şi la propriu şi la figurat:
– acordă-ţi un moment de meditaţie, de preferat în aer liber;
– uită cel puţin pentru câteva ore de orice aparat digital;
– practică un sport care necesită concentrare absolută;
– încearcă să creezi sau să construeşti un obiect cu mâinile tale, implicându-te pe deplin;
– întoarce-te la scrisul de mână măcar pentru a scrie o felicitare clasică celor dragi;
– citeşte o carte (una pe suport clasic de hârtie);
– cântă la un instrument muzical;
– desenează;
– practică yoga sau Tai Chi.

Să faci din Internet un aliat sau un inamic în obţinerea succesului depinde doar de tine.

Vechea pildă de „a avea o măsură în toate” este valabilă şi pentru folosirea tehnologiilor de ultimă oră. Aşadar, profită de uriaşele avantaje ale networkingului, dar nu îţi cantona mintea doar în experienţele virtuale. Lumea în care trăim este una extrem de complexă şi se cere explorată.