Cum ne influenţează televizorul deciziile financiare şi nu numai pe acestea

imagesTrebuie să recunoaştem cu toţii că am fost de multe ori influenţaţi de cele văzute la televizor, auzite la radio sau citite în presă şi că ne-am pomenit căutând pe rafturile magazinelor ultimul produs cosmetic al cărui spot publicitar promitea tinereţea fără bătrâneţe ori ne-am gândit să mergem în vacanţă într-un loc căruia i se face prea mare reclamă ca să nu fie magnific de frumos. Pentru toate aceste pofte, am plătit, astfel că a trebuit să ne ajustăm bugetul ca să fim „în rândul lumii”.
În echilibrul cu care mi-am obişnuit cititorii, vă voi povesti două momente din deciziile finaciare asupra bugetului propriu pe care le-am luat în urma vizionării unor emisiuni la televizor. Una dintre ele a fost fericită, inspirată, care mi-a adus un plus financiar, iar cealaltă din contră, m-a făcut să ţin nişte bani blocaţi şi să nu beneficiez de nici un dram de dobândă de pe urma lor.

În căutarea unui curs de schimb valutar avantajos…

Aveam un credit contractat în euro (îl mai am încă, mă lupt cu plata lui ca şi voi, mulţi alţii…) şi-mi doream ca dintr-o parte din economiile mele strânse în lei să cumpăr valută şi să achit o anumită sumă, să-mi mai scadă grija financiară şi sa-mi crească cotaţia de bun platnic. Mă tot frământam care este momentul potrivit pentru un astfel de schimb valutar, în căutarea unui moment în care cursul sa-mi fie favorabil, studiam plafoanele minime cu care banca îşi răsfaţă clienţii care pot obţine o rată de schimb mai bună în cadrul unei licitaţii. Era timpul să acţionez ca mica mea „avere” să nu aibă de suferit, cursul era în scădere deja de săptămâni bune iar emisiunea pe care am urmarit-o la televizor în seara în care am luat efectiv decizia a fost hotărâtoare căci protagonistul ei, un om de renume naţional în ale finanţelor, a afirmat că a doua zi se aşteaptă cea mai optimistă cotaţie a leului faţă de moneda europeană, fiind perioada maximă de apreciere şi deci de scădere a cursului valutar. Aşa că acesta a fost momentul în care am făcut respectiva mişcare şi a fost extraordinar că m-am încrezut în finanţistul nostru, care iată n-a dezinformat. Peste două zile cursul a crescut brusc, incredibil de mult pentru perioada de glorie pe care leul o traversase datoriă unor mişcări valutare pe piaţa internaţională. Să nu vă imaginaţi acum că acest câştig a fost substanţial, dar suficient pentru o bine meritată şedinţă de shopping : fusesem doar atentă la mişcarea pieţei financiare!

Publicitatea, inima …turismului

A doua povestioară e legată de turism şi de vacanţa pe care am avut-o în anul 2008, an de boom economic când mai nimeni nu se văita că nu are bani : şomaj mic, inflaţie suportabilă, importuri şi exporturi dinamice, locuri de muncă suficiente. Toată lumea pleca în concedii şi studia ofertele cele mai atractive. Într-o seară, privind la TV, l-am auzit pe un reprezentant al unei agenţii de turism făcând reclamă la una din destinaţiile în care îmi propusesem să ajung în acel an. Aceasta se întâmpla la începutul lunii februarie iar vacanţa era una de vară, am fost în călătorie pe la sfârşit de august. A fost atât de convingător că pentru o plată integrală în mai puţin de o lună beneficiarul pachetului turistic ajunge să economisească cam 30 % decât dacă ar fi plătit mai aproape de plecarea sa, încât peste câteva zile am contactat respectivul operator de turism şi am plătit excursia în totalitate. Aşadar am pus liniştită voucherele în sertar şi am aşteptat sfârşitul de vară cu aventura ce mă aştepta. Mai aproape de plecare, făcând din nou o analiză a costurilor, împreună cu alţi prieteni care doreau să mă însoţească am descoperit că pachetul turistic era chiar puţin mai ieftin decât îl plătisem eu cu vreo 7 luni în urmă… Nu era mai bine ca în tot acest timp banii mei să fi stat într-un depozit şi să fi strâns ceva dobândă ? Iată cum cele văzute la televizor m-au făcut să iau o decizie neinspirată, din care am pierdut finaciar. Noroc că destinaţia şi serviciile au fost superbe ca regretul să fie atenuat !
Cele citite mai sus v-au dezvăluit în modul cel mai direct ce efecte poate avea mass-media asupra psihicului uman şi a deciziilor noastre. Clasificarea acestora dată de specialiştii în domeniu se referă la două mari categorii, şi anume :

1. Efectele mass-media directe şi pe termen scurt

În acest context se afirmă că stimulii transmişi prin mass-media sunt percepuţi în aproape acelaşi mod de toţi cetăţenii iar reacţia provocată este mai mult sau mai puţin uniformă pentru toţi membrii societăţii. Stimulii declanşează dorinţe interioare, emoţii sau alte transformări asupra cărora individul are foarte puţin rol voluntar. Rezultatul concret este influenţa puternică a mass-media prin apelul la mesaje emoţionale, de sensibilizare. Aşadar fiţi vigilenţi dragii mei, şi feriţi-vă de a fi păcăliţi, mai ales de pe urma publicităţii pe care sunteţi nevoiţi s-o suportaţi la intervale relativ mici de timp !

2. Efectele mass-media indirecte şi pe termen lung

Diferenţele de comportament ale oamenilor, cât şi rolurile pe care aceştia şi le asumă se explică prin evoluţia în cadrul culturilor din care provin şi sunt produsul socializării. Individul este cizelat de mediul propriu prin procesul de învăţare, educare, iar aceste experienţe pot avea influenţe pe termen lung asupra structurii cognitive a individului. Astfel, socializarea şi teoriile influenţei indirecte se bazează tocmai pe aceste acumulări de efecte întârziate, desluşite în cadrul activităţilor şi relaţiilor sociale umane. Cercetările pornesc de la premisa că atitudinile, convingerile şi comportamentul membrilor societăţii sunt modelate de sistemele socio-culturale.

Iată de ce cu cât avem un IQ mai ridicat, cu cât suntem mai învăţaţi, atenţi, educaţi şi cultivaţi vom putea filtra informaţia transmisă de mass-media prin propriile resorturi de inteligenţă, creativitate şi îmbinare a informaţiilor astfel încât să nu fim o pradă uşoară pentru dezinformare şi manipulare.

Sfatul meu este să folosiţi inteligent şi cu prudenţă toate canalele de comunicare, să deschideţi televizorul doar atunci când vă doriţi să urmăriţi cu adevărat ceva, indiferent dacă este vorba de divertisment ori de nevoia de a fi la curent cu noile evoluţii ale pieţelor finaciare sau de orice fel. Este foarte important să nu faceţi acest lucru, din obişnuinţă, ca un automatism asociat venirii acasă seara de la serviciu ori pentru o mai rapidă trezire dimineaţa devreme. Toate lucrurile în care există moderaţie ne sunt benefice, aşa cum toate cele în care exagerăm ne pot deveni dăunătoare. Într-un mod mult mai sarcastic şi plin de umor a sintetizat asta, Alfred Hitchcock :

„Televiziunea e ca un prăjitor de pâine, apeşi pe un buton şi acelaşi lucru iese de fiecare dată din el”. Uneori însă pâinea prăjită pe care o ungem cu ce avem poftă poate fi cea mai bună gustare, ori desert …

Ruxandra David

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *