Interviul de angajare: semne de avertizare!

intrw

 O afacere mică presupune, de cele mai multe ori, un contact mai apropiat cu angajații tăi. Sunteți ca o familie sau o gașcă de prieteni pe care îi leagă o pasiune comună: business-ul.

Așadar, e important să ai grijă atunci când vrei să-ți extinzi echipa și să eviți riscul de a aduce în ”familie” pe cineva nepotrivit. În lipsa unor puteri paranormale prin care să poți sesiza oamenii care se marketează bine, dar nu se descurcă grozav odată ce au obținut postul, îți sugerez câteva semnale de care să ții cont încă de la interviul de angajare. Pentru că nu trebuie să fii cititor în stele ca să vezi cine merită să vină și, mai ales, să rămână în echipă!

  1. Prima impresie

Nici nu a deschis gura și deja te simți puțin debusolat. A ajuns cu 10 minute mai târziu, are un toc rupt și nici nu poate zice ”bună ziua” pentru că a alergat atât de tare pe scări încât și-a pierdut suflul. Ar trebui deja să-ți pui întrebări despre time management, business image și, nu în ultimul rând, orientare în spațiu – era atât de greu să se prindă că există lift?

  1. Prea multă familiaritate

A intra în încăpere și deja se poartă de parcă ar fi la el/ea acasă. Se așează pe scaun, în timp ce pe alte două scaune își aruncă plasele, haina și poșeta cu cățelul. Evident că exagerez, dar ai prins ideea: dacă are o atitudine foarte teritorială și nici nu i-ai aflat numele complet, dă-te doi pași în spate și cântărește bine cât mult vrei să descoperi această persoană. Din aceeași categorie a familiarității excesive fac parte și adresările pe numele mic, deși nu ați convenit asupra faptului, adresarea la per-tu, schimbarea subiectului discuției din 10 în 10 secunde de parcă ea/el ar ține interviul și nu tu. Evident că este de admirat o atitudine curajoasă, încrezătoare, dar de la asta până la a-și pune singur/ă cafeaua și a îți povesti planurile de vacanță, de parcă ați fi la o bere e cale lungă…

  1. Mai respiră, te rugăm!

Ți-a plăcut că s-a prezentat la timp, îmbrăcat/ă la 4 ace, ți-a strâns mâna cu fermitate și zâmbetul profesional îi e de milioane, daaaar… nu mult ai avut de așteptat până să îți pui primele semne de întrebare. În gând, evident, pentru că nu ai loc să vorbești și tu! Orice întrebare îți este smulsă înainte să o finalizezi, iar potențialul angajat începe să turuie ca la școală. Mai mult, răspunsurile par învățate pe dinafară, recitate fără talent și fără convingere. http://ipjornal.com/noticias-tecnologia/gadgets Se repetă, răspunde dezorganizat, face greșeli de exprimare. E de înțeles că poate să aibă emoții și unii dintre noi vorbesc mai mult sau mai scapă o mică eroare de gramatică, însă ai dreptul să fii pretențios cu viitorul firmei tale și să nu angajezi pe cineva care la fiecare două propoziții face un dezacord sau rosteşte un neologism al cărui sens nu îl cunoaște, dar crede că va impresiona dacă îl înghesuie în frază.

  1. Trecutul contează

Ca și în relațiile personale, aducem cu noi la noul loc de muncă tot trecutul nostru. Bagajele unora sunt mai ușoare, în timp ce ale altora îi cocoșează. Rezervă o bucată bună din interviu pentru a săpa în trecutul candidatului tău. source link De ce a plecat de la fostul loc de muncă? De ce a schimbat 15 job-uri în 2 ani și, mai ales, de ce vorbește de rău pe fiecare dintre șefii lui/ei? Poate ai în față cea mai ghinionistă persoană din istorie care, deși e lapte și miere, inclusiv în timpul acestui interviu, nu a avut noroc de servicii bune! Sau poate că ar fi mai indicat să te abții de la a crede în basme și de la a încerca să salvezi toţi ghinioniştii lumii, oferindu-le un job în compania ta, în condițiile în care trecutul lor profeisonal este atât de zbuciumat. De ce? Pentru că poveștile de genul acesta sunt prea optimiste să fie adevărate și există șanse mult mai mari să ai în față o persoană neserioasă, incapabilă de implicare pe termen lung, poate chiar o personalitate dificilă, care preferă să dea vina pe alții și pe mediu pentru a-și scuza eșecul… Tu alegi!

  1. Căzut/ă din lună

A ajuns la timp la interviu, CV-ul arată splendid, e relaxat/ă și pare motivat să răspundă întrebărilor tale, dar încă de la prima se pierde și aproape că uită pentru ce se află aici. N-are habar nici să pronunțe numele poziției pentru care a aplicat, nu poate explica de ce crede că s-ar potrivi acesteia, nu are întrebări despre implicațiile job-ului său, companie sau echipă. Omul vrea un job facil, eventual cu o politică de salarizare nemaipomenit de bună, nu o pasiune pentru care să se alăture echipei tale. Iar dacă singura lui întrebare este dacă se stă peste program sau despre politica de salarizare, atunci e cazul să te oprești cu întrebările pentru că vă consumați timpul reciproc și… inutil!

  1. Tace și… nu le face

Reversul persoanei care nu se mai oprește din povestit deși abia te-a cunoscut este persoana care scoate cu greu un cuvânt sau care are un limbaj corporal apropiat de zero. Timorată, uitându-se mai mult în jos, bâlbâindu-se, troznindu-și degetele sau jucându-se nervos cu pixul, nu face decât să îți dea niște semne de avertizare. E la un interviu de angajare, nu la o interogație care poate să o condamne la moarte! Cineva incapabil să își controleze emoțiile și care, totodată, nu își poate articula gândurile prea bine din cauza lor nu e de încredere, chiar dacă are 10 diplome și o scrisoare de motivație fără pată. Mai ales dacă vrei pe cineva care să lucreze într-o echipă sau direct cu parteneri și clienți. Spune ”pas” înainte de a alege greșit!

  1. Critic, dar nu în firma asta

Atunci când inviți pe cineva la un interviu, te aștepți la un dialog politicos, uman și plăcut. Totuși, sunt fel și fel de oameni, iar surprizele pot apărea oricând. De aceea, uneori potențialii angajați încurcă scaunele și se pornesc în a se purta de parcă ei îți fac o favoare că se prezintă la interviu. E drept că site-urile de job-uri încurajează oamenii să fie încrezători, să își știe valoarea și să aibă o atitudine demnă, în care sunt conștienți că orice job este o tranzacție în care ambele părți au de câștigat. Totuși, de acolo până la a critica firma că există pe piață de 10 ani și nu a auzit de ea, că nu se află în buricul târgului și benzina costă o avere sau că nuanța parchetului nu e tocmai trendy e cale lungă și riscantă. Există și candidați care, odată ce simt că șansele de angajare le sunt reduse, încep să se comporte complet necenzurat. E cazul ca în acel moment să întrerupi orice tentativă de a-l cunoaște mai bine pe omul din fața ta. Și-a dat arama pe față destul cât să știi ce te interesa: nu este candidatul ideal și ai noroc să afli asta atât de devreme! Scapă de el, ia o gură de aer și fă-i loc celui care chiar merită să fie parte din echipa ta!

Succes!