Probabil că nu există antreprenor care să nu fi luat la un moment dat o decizie greşită, cu consecinţe mai mici sau mai mari pentru stabilitatea afacerii sale. Greşelile sunt inerente pentru că nu poţi anticipa totul, mai ales într-un mediu business care a început să se asemene tot mai mult cu nisipurile mişcătoare din nordul Iranului.

Ca şi în viaţa de toate zilele, în afaceri este bine să fii atent la erorile altora şi să înveţi ceva din acestea, evitând astfel să simţi pe propria “piele” efectele unei decizii prost inspirate. Este adevărat că asemenea momente din viaţa unei companii se petrec mai puţin la vedere, deoarece managerii rareori sunt încântaţi să-şi împărtăşească greşelile. Este vorba până la urmă de prestigiul business-ului, dar şi al lor, personal, în calitate de oameni de afaceri.

Când deciziile nepotrivite se iau însă la “case mai mari” şi pierderile sunt de miliarde de dolari, păstrarea secretului este aproape imposibilă. Şi, mai mult decât greşelile în sine, este extrem de interesant de aflat ce învăţăminte au tras protagoniştii acestora, unii numărându-se printre cei mai de succes oameni din lume. Potrivit Incomediary, Bill Gates, Steve Jobs şi Mark Zuckerberg sunt autorii unora dintre cele mai mari greşeli din sfera antreprenoriatului.

Ce se poate întâmpla dacă te culci pe laurii victoriei

Numele lui Bill Gates este strâns legat de Microsoft, Windows şi Internet Explorer. Un brand de succes şi produse pe măsură. Însă, nici când eşti în top şi curg miliardele nu îţi poţi permite să ratezi oportunităţi. Chiar dacă ai ajuns pe val nu trebuie să îţi pierzi viziunea şi să renunţi la crearea de produse revoluţionare. Gates a picat, din păcate, în această greşeală trecând cu vederea o adevărată mină de aur: motoarele de căutare. Microsoft a introdus MSN Search în 1998, în acelaşi an în care Larry Page şi Sergey Brin fondau Google. Dar Google era cu adevărat ce îşi doreau utilizatorii: foarte rapid, inovator şi ideal pentru obţinerea de rezultate relevante la căutări. MSN Search nu se apropia nici pe departe de calităţile concurentului său.

Gates a recunoscut câţiva ani mai târziu că Microsoft a făcut o imensă greşeală întârziind să dezvolte propriul motor de căutare performant. „Succesul este un profesor prost. Acesta îi poate seduce chiar şi pe oamenii deştepţi şi îi determină să creadă că ei nu pot pierde”, a declarat Gates.

Google a câştigat aproape 350 de milioane dolari numai în 2002. Un an mai târziu, aproape că şi-a triplat veniturile, depăşing 960 de milioane de dolari. În cele din urmă, a început şi Microsoft dezvoltarea unui motor de căutare şi aşa a rezultat Windows Live Search în 2006. În 2009, Microsoft a mai făcut o încercare cu Bing, care a câştigat o mică parte din piaţă, dar a rămas la mare distanţă de Google. Bing a costat Microsoft 2,5 miliarde de dolari în 2011, o investiţie mult prea costisitoare având în vedere rezultatele. Altfel ar fi stat lucrurile dacă Microsoft ar fi dezvoltat un motor de căutare revoluţionar în 1998, când avea toate atuurile de partea sa. Îmbătat de succes, Gates a supraestimat importanţa Internet Explorer şi a permis Google să câştige supremaţia în domeniul motoarelor de căutare.

Lecţia care trebuie însuşită din greşeala lui Gates este că lumea continuă să se rotească şi după ce ai obţinut tu succesul în afaceri. O soluţie de-a ta, care a fost considerată cea mai bună la un moment dat, poate să nu mai conteze în ziua de azi.

Cum poţi pierde controlul propriei companii

Ştim toţi cine a fost Steve Jobs, cât şi faptul că este considerat unul dintre cei mai buni CEO ai tuturor timpurilor. Când ne gândim la Jobs, în primul rând ne vine în minte perioada lui de glorie, 1997-2011, dar şi a Apple, care a înregistrat profituri spectaculoase. Succesul său se baza pe modul genial în care conducea compania, pe înclinaţia deosebită spre inovare, cât şi pe o carismă greu de egalat. Cu toate acestea, Steve Jobs a făcut mari greşeli în anii săi de început şi a plătit scump pentru asta. El a şovăit când a fost vorba de exercitarea funcţiei de CEO şi, în 1977, a decis să renunţe la controlul exclusiv al companiei.

La conducerea Apple, iniţial rezultatul unui parteneriat dintre Jobs şi Steve Wozniak, a venit Mike Markkula, un antreprenor foarte activ şi un important investitor. Makkula a oferit companiei capitalul necesar şi o expertiză valoroasă în domeniul afacerilor. Abia prin 1983, când Markkula a decis să demisioneze, Jobs şi-a dat seama că era menirea lui să se afle la cârma Apple.
Era însă prea târziu, pentru că îşi pierduse influenţa. Board-ul Apple nu mai voia să dea frâiele companiei, aflată în plină ascensiune, unui tânăr de 28 de ani. În schimb, a hotărât să îl numească pe John Sculley, şeful Pepsi-Cola la acea vreme. Între Jobs şi Sculley s-a declanşat o luptă aprigă pentru putere care a deranjat conducerea companiei. Lipsit de sprijin, Steve Jobs a fost concediat de la Apple Inc în 1985.

Astfel, avem exemplul a două mari greşeli în cadrul unei afaceri „grele”. Pe de-o parte, este pasul greşit al lui Jobs de a fi fost nesigur în privinţa exercitării funcţiei celei mai importante la Apple. Pe de altă parte, la fel de periculoasă, a fost şi decizia boardului de a înlătura un om cu calităţi excepţionale, care cunoştea compania mai bine ca oricine. Fără viziunea unică a lui Jobs, Apple a început să se clatine. Eşecurile ce au urmat ulterior au lăsat drum liber concurenţei. Fiind genial, Steve a reuşit în cele din urmă să îşi recâştige compania, dar a trebuit să aştepte peste 10 ani pentru asta.

În concluzie, ai grijă cu cine împarţi puterea în cadrul business-ului tău şi nu da dovadă de slăbiciune când trebuie să îţi asumi responsabilităţi.

De ce nu este bine întotdeauna să fii tu imaginea afacerii tale

Nu ştiu dacă poate contesta cineva calităţile lui Mark Zuckerberg şi capacitatea sa extraordinară de a anticipa încă din 2004 impactul unei reţele sociale precum Facebook. Dar, cum nimeni nu poate avea totul, lui Mark îi lipseşte carisma, fiind considerat chiar arogant şi necioplit. Decizia lui de a alege să fie el însuşi imaginea publică a companiei sale a fost socotită o imensă greşeală, admisă în timp şi de Zuckerberg.

De câte ori a ieşit la rampă cu diferite afirmaţii, el a stârnit nenumărate controverse şi a fost aspru criticat. De exemplu, în mai 2011, Zuckerberg a încins spiritele când a postat pe pagina sa de Facebook următorul anunţ: „Tocmai am omorât o capră şi un porc”. Iubitorii de animale, dar şi prietenii săi au reacţionat imediat, iar spaţiul virtual s-a umplut de critici la adresa sa.
De asemenea, în interviuri şi prezentări, Mark a avut o prezenţă dezamăgitoare şi neinspirată. Cea mai proastă prestaţie a sa fost considerată cu ocazia acordării uui interviu în 2010, la conferinţa D8. Răspunzând problematicii impuse de controlul asupra politicii de confidenţialitate a Facebook, Zuckerberg s-a pierdut în cuvinte şi a început să transpire abundent. Incidentul nu a fost iertat de presă, iar publicaţia Forbes i-a „dedicat” un articol intitulat „Great Perspirations”. Creatorul Facebook a fost prezentat în mass-media şi cu alte ocazii ca nemilos, dur şi obraznic.

Pe parcurs, Zuckerberg a încercat să fie tot mai atent la ceea ce declară şi a recunoscut că are un mare talent de a gafa. „Practic, orice greşeală posibilă cred că am făcut-o deja sau o voi va face în următorii ani”, a declarat renumitul CEO al Facebook. El şi-a mai corectat din erorile de PR şi şi-a mai îndulcit imaginea, mai ales că Facebook are atât de mult succes. Şi mai bine ar fi fost însă dacă Zuckerberg ar fi rămas mai în umbră şi ar fi avut un mesaj mai clar.

Aşadar, pe măsură ce afacerea ta devine tot mai cunoscută, întreabă-te dacă eşti cea mai potrivită persoană pentru a fi în lumina reflectoarelor. Poţi fi un om de afaceri nemaipomenit, dar să nu ai atributele unui excelent comunicator cu priză la public.

În cazul în care ai şi tu la activ câteva decizii nepotrivite în afaceri, poate nu te mai simţi atât de vinovat după ce ai citit aceste exemple. Iată dovada că până şi cei mai de succes oameni de afaceri pot comite erori. Şi unele chiar foarte mari şi costisitoare. Nu folosi însă slăbiciunile altora ca motiv de consolare pentru propriile inexactităţi.

Fii mereu atent la greşelile celor din industria în care activezi, nu doar ca să nu le repeţi, ci şi ca să vânezi oportunităţile create prin scăpările lor. Dacă nu consideri important acest lucru, faci tu însuţi o imensă greşeală!