Comunicarea asertivă: spuneți lucrurilor pe nume!

comunicare asertivaComunicarea interpersonală este un instrument de care avem nevoie zi de zi. Indiferent de domeniul vieții noastre, în fiecare secundă transmitem și primim mesaje – comunicăm. Totuși, de ce se spune atât de des că una dintre problemele majore ale relațiilor de muncă, de cuplu sau de familie este comunicarea? Cum de mesajele noastre ajung să transmită altceva decât intențiile pe care le-am avut? Răspunsul stă și în modul în care comunicăm! Tonul face muzica, iar ambalarea nefericită a mesajului nostru ne poate duce spre eșecul comunicațional indiferent câți ași am avea în mânecă!

Cu alte cuvinte, fără a fi buni comunicatori, aptitudinile, valorile sau capacitățile noastre riscă să fie trecute cu vederea… Pentru a ne asigura de prim-planul atenției celorlalți și de o validare completă a ceea ce suntem și putem, avem nevoie să comunicăm bine, corect, siguri pe noi și deschiși față de interlocutorul nostru. Adică avem nevoie să comunicăm asertiv.

Tipuri de comunicare

Teoretic, există 3 moduri principale prin care oamenii comunică: pasiv/submisiv, agresiv sau asertiv. În cadrul fiecărei discuții, interlocutorii ocupă, inconștient, unul dintre roluri.

În cazul comunicării pasive, cel care transmite mesajul are o doză mai mare de complianță față de partenerul de comunicare. Pentru el, este importantă aprobarea celuilalt și evitarea conflictelor. Preferă să lase de la sine, uneori cu prețul nemulțumirii interioare și al frustrării emoționale decât să-și supere șeful, iubitul/a sau… vecina! Cu siguranță fiecare dintre noi știe acele persoane politicoase, care vorbesc încet, zâmbesc mult și vor ca toată lumea să fie mulțumită. Și cât este de ciudat când vedem, o dată pe an, că își ies din pepeni din nimic… Se numește efectul paharului care s-a umplut!

În cazul comunicării agresive, comunicatorul nu renunță nici în ruptul capului la ideile sale. Este în stare să ”negocieze” zile în șir doar ca lucrurile să iasă cum vrea, este inflexibil vizavi de situația celui din fața sa și are nevoie să țină lucrurile sub control. Este adesea genul de persoană care vrea ca nevoile sale să fie satisfăcute primele, chiar cu prețul sacrificării nevoilor celor din jur, care nu se teme să îi controleze sau chiar să îi manipuleze pe ceilalți dacă interesele sale sunt la mijloc.

Societatea actuală pare să accepte cu ușurință și chiar să încurajeze un astfel de comportament, iar mulți oameni tind să identifice competiția cu călcatul pe cadavre… E drept că fiecare dintre noi poate manifesta, în anumite situații, un astfel de mod de relaționare (ce altceva este cearta?), însă a funcționa doar în acest tipar comunicațional este dezadaptativ și pe termen lung nu aduce beneficii reale persoanei. Nu e de mirare, așadar, că persoanele agresive sunt adesea mințite, evitate sau chiar părăsite până și de cei mai apropiați oameni.

Cel din urmă mod de comunicare reprezintă calea de mijloc dintre cele două metode prezentate mai sus. A asculta activ, a trata cu respect persoana din fața ta, a-ți expune punctul de vedere cu încredere, a-ți susține cauza cu argumente, a renunța la idei care s-au dovedit nepotrivite reprezintă doar câteva dintre caracteristicile unui comunicator asertiv.

Acest stil de comunicare are mai multe beneficii, atât în viața profesională, cât și în cea socială/personală. În afară de faptul că oamenii din jur te vor percepe ca pe o persoană echilibrată, cu coloană vertebrală și corectă, comunicarea asertivă ajută la creșterea stimei de sine, la crearea unor relații autentice, la a te simți comfortabil în pielea ta, la a te primi admirație pentru ceea ce ești și, cel mai important, te ajută să fii tu însuți/însăți! Nu vei mai juca nici rolul tiranului care simte nevoia să își impună punctul de vedere cu biciul cuvintelor, nici rolul celui care vrea să îi mulțumească pe toți.

Ce face comunicatorul asertiv?

  • Își exprimă nevoile și dorințele într-o manieră respectuoasă și potrivită contextului.

  • Nu se teme să folosească pronumele ”Eu”: ”Eu vreau ca proiectul acesta să fie gata până vineri” în loc de ”Avem nevoie de proiect până vineri”.

  • Poate asculta în mod interesat și activ, fără a-l întrerupe pe cel din fața sa.

  • Are o voce calmă, clară, nu simte nevoia să ridice tonul pentru a se face înțeles ori ascultat.

  • Are o poziție corporală deschisă, relaxată, creând o armonie între mesajele sale verbale și cele non-verbale.

  • Nu se teme de contactul vizual și se simte în control atunci când se exprimă în fața unui public, fie el și larg.

  • Se simte conectat la ceilalți, fiind mai degrabă adeptul dialogului decât al monologurilor.

  • Își apără drepturile și poziția, refuzând să fie manipulat de ceilalți.

  • Se simte responsabil pentru propriile decizii și pentru propria fericire.

Asertivitatea se învață!

Partea grozavă este că acest gen de comunicator are mult mai multe șanse de a se face înțeles și urmat. Din păcate, nu venim pe lume cu tehnica de comunicare asertivă la pachet, ea se învață. Deși în jungla socială de azi mulți oameni simt nevoia să își apere teritoriul sau să își impună punctul de vedere cu forța, există numeroase moduri prin care să depășim nevoia primară de a domina sau de a fi dominați. Primul pas presupune să devenim conștienți de rolul pe care tindem să îl avem în interacțiunea cu ceilalți. Alte câteva metode prin care să ne creștem gradul de asertivitate mai sunt:

  1. Fii specific/ă: În loc de ”aș vrea să facem lucrurile mai bine data viitoare” poți spune ”aș vrea să dai mai multă atenție părții de research și părții de concluzii a proiectului”

  2. Exprimă-te folosind pronumele ”eu” în loc de ”noi” sau vorbind la general: ”înțeleg că ai fost blocat/ă în trafic, dar ai fi putut suna pentru a anunța întârzierea”.

  3. Fii cinstit/ă: Dacă ceva îți displace, refuză să joci teatru. Pe de altă parte, exprimă-ți critica într-un mod constructiv și respectuos: ”Nu îmi place felul în care se succed slide-urile în această prezentare, personal mi se pare mai potrivit să raportezi întâi investiția, apoi profitul”.

  4. Cere-ți drepturile: Dacă vrei să nu stai la coadă pentru plata impozitelor până la revelion din cauza unui comunicator agresiv care are coatele mai ascuțite, spune răspicat și cu amabilitate ”am fost aici înaintea dumneavoastră”.

  5. Limbajul corporal: Pentru ca mesajul să ajungă unde vrei, folosește-te și de corp – contactul vizual, gesturile, poziția corpului ușor aplecată în față, brațele deschise reprezintă metode de a-ți sublinia asertivitatea.

  6. Acceptă lucrurile bune: profită de momentele în care îți poți împărtăși experiența, mulțumește relaxat pentru complimente, stai aproape de oamenii pe care îi percepi ca buni comunicatori asertivi sau zâmbește-le celor din jur doar pentru că te bucuri să dai ochii cu ei.

  7. Locul și timpul potrivite: Pentru ca o discuție să aiba succes, este nevoie ca ambii parteneri să se simtă disponibili spre comunicare. Alege un loc neutru și un moment al zilei când presiunea timpului nu e maximă. Ca și firmă de comunicare, dacă vei invita un client să discutați bugetul pe 2013 vineri seara la tine în birou, s-ar putea ca acest client să înceapă instant să-și caute alți comunicatori…

  8. Nu duce lucrurile la nivel personal: Dacă cineva nu e de acord cu ideea ta, nu porni din start cu gândul că tu ești problema, nu ideea. La fel, încearcă să eviți etichetarea oamenilor doar pentru că nu-ți convine ce fac. În loc să-i spui cuiva ”nu ești bun de nimic” poți spune ”cred că ideea ta trebuie revizuită”.

Pentru a deveni o persoană asertivă e nevoie de răbdare și de (auto)susținere. Nu te descuraja dacă uneori dai greș și devii agresiv sau, dimpotrivă, submisiv. Vezi ce te-a determinat să te comporți așa, caută o alternativă la comportamentul tău și încearcă să o aplici data viitoare. Și amintește-ți mereu că asertivitatea e asul din mâneca celor cu adevărat puternici!

Redactor: Alina Croitoru