Definiția cuvântului aroganță din Dicționarul Român Explicativ sună cam așa:

”Atitudine exagerat de mândră și de disprețuitoare, pe care o ia cineva care se crede mai presus decât alții, atribuindu-și drepturi care nu i se cuvin; trufie insultătoare, obrăznicie, înfumurare”.

Nu este nimic lăudabil în această descriere și totuși, mulți oameni, în special cei care au ajuns pe culmile succesului fără prea multă trudă, aleg să fie aroganți. Dacă vă vine să credeți, se scriu chiar și articole despre cum să devii arogant, pentru că această așa-zisă ”calitate” este percepută ca pe o armă strașnică ce se poate utiliza atunci  când nu îți este recunoscută valoarea. Nimic mai fals. Aroganța este o îngâmfare absurdă dusă la extreme care într-adevăr poate fi o armă, o armă folosită chiar de tine împotriva ta și a viitorului tău succes.

Iată de ce, dacă începi ușor ușor să te consideri mai presus decât ceilalți sau să crezi că ești stăpân absolut pe o situație, este bine să te dezbraci de această haină slută, înainte de a pierde totul.

Aroganța te convinge să nu îți iei măsuri de siguranță

Gândiți-vă doar la banalul ”condus al mașinii”. Cine este implicat de obicei într-un accident, începătorul cu mămăliguța zâmbitoare în geam, sau experimentatul teribilist care vrea să testeze în câte secunde ajunge bolidul său de la 0 km la 100km? Hmmmm…..cam a doua variantă pare mai reală, nu-i așa?

Și în business lucrurile stau asemănător. Poți să investești necugetat sume colosale în proiecte ”inovative” pentru că tu ești cel mai bun, ai un fler, un simț fin în astfel de cazuri…te trezești apoi că proiectul respectiv e un fiasco total, partenerul tău a fugit cu banii și pe tine te-a și părăsit soția, că doar nu  o sta lângă un ”neica nimeni” să își irosească frumusețea și tinerețea.

Astfel de scenarii  de groază se întâmplă doar pentru că nu te-ai oprit puțin în loc să analizezi situația, să o descoși câteva clipe, să te gândești că nu ai cum să ai dreptate perpetuu și că trebuie să îți iei câteva măsuri de siguranță.

Aroganța te îmbie la ignoranță

Dacă te consideri un guru în domeniul tău, ajungi să nu te mai documentezi în fiecare zi (așa cum spuneam că face orice om de succes), iar competiția care este tot timpul ”de gardă” te va prinde la cotitură și te va plesni teribil fără să mai poți riposta în vreun fel.

A sta pe loc în afaceri sau în oricare alt domeniu este egal cu a involua. Trebuie să fii un etern căutător de nou, de strategii inovatoare, de soluții inteligente și rapide pentru a rezista în vârf și pentru a-ți menține succesul dobândit.

Aroganța este mincinoasă

Atitudinea aceasta infatuată te face să consideri despre tine că ești ”perfecțiunea întruchipată”, un zeu sau o zeiță din timpurile moderne. Ori imaginea corectă despre sine trebuie să fie una echilibrată, fără extreme. Psihologii spun că o astfel de atitudine de megaloman, în timp, conduce la scăderea performanțelor, luarea deciziilor, rezolvarea problemelor, logica fiind perturbată mai devreme sau mai târziu.

Aroganța discreditează munca altora

Aroganța dezvoltă o atitudine hipercritică asupra celorlalți: ”ia te uită ce mare greșeală a făcut cutare!”; ”vai, Gigel nu știe pe ce lume este!”; ”ai elaborat un raport de râsul lumii!” și tot așa. Să nu ai impresia că propriile performanțe vor crește dacă alții greșesc. Această imagine ireală despre sine nu aduce decât antipatie în jurul tău, respingere și deriziune.

Aroganța îți adoră singurătatea

Superioritatea ta nejustificată îi alungă pe cei din jurul tău în colțuri îndepărtate ale existenței tale și oricât de tare ai striga, nimeni nu te va mai auzi. Iar atunci, te întreb, ce sens mai are  succesul tău colosal dacă nu ai cu cine să îl împarți!? De multe ori singurătatea poate fi un lux, dar de cele mai multe ori este doar un trist supliciu.

Acestea fiind zise, oare vrem să fim niște teribiliști grandomani, ignoranți, solitari și înconjurați de eșec? Cred ca nu…eu cel puțin îmi doresc succesul, acel succes constant, nu efemer. Iar acesta se poate dobândi doar prin eleganță, în comportament, în gândire, în tot ceea ce reprezinți ca om. ”Eleganța are aerul aroganței, dar înseamnă modestie” – Liviu Rebreanu

R: Irina Velea