Cu toții visăm la succes! Atunci când ne implicăm într-un proiect, avem speranța și motivația de a da tot ce e mai bun în noi pentru a ieși victorioși. Totuși, nu reușim de fiecare dată. Se spune că oamenii de succes știu să piardă frumos și că important este să participi, nu doar să câștigi.

Cum să facem ca fiecare șut în fund să ne propulseze un pas înainte și care este atitudinea corectă astfel încât până și un eșec să fie în beneficiul nostru? Nu există o rețetă unică, însă vestea bună este că, dacă avem deschiderea de a ne modela comportamentul și atitudinea atunci când o dăm în bară, fiecare dintre noi poate reuși….

Ce este eșecul?

În societatea actuală, a da greș nu este o opțiune pe care să ne-o asumăm sau să ne-o dorim prea des. Având în vedere că eșecul reprezintă finalitatea opusă așteptărilor noastre cu privire la o situație în care am investit timp și efort, nu ne permitem să țopăim din eroare în eroare. Sunt meserii în care a da greș ne poate costa viața unui om sau viața mai multora. Pe de altă parte, a greși este omenește și, atâta timp cât reușim să învățăm din greșeli, putem spune că nu le-am făcut degeaba. În plus, cercetările demonstrează că doar cei care au o atitudine sănătoasă cu privire la eșec reușesc să transforme greșeala într-o oportunitate de învățare.

Un studiu al lui Carol Dweck, psiholog la Universitatea Standford, arată că oamenii se raportează în două feluri la eșec: unii dintre ei consideră că, ratând o sarcină, înseamnă pur și simplu că abilitățile lor sunt depășite de cerințele aceleia, în timp ce alții se raportează mai degrabă la sarcină decât la ei, încercând să reia pașii realizați în abordarea sarcinii astfel încât să înțeleagă ce a dus la eșec și, eventual, să reia sarcina pentru a o face mai bine. În acest fel, cei din a doua categorie au mai mari șanse de a evita un al doilea eșec și sunt cei care învață din greșeli, fiind conștienți că orice proces de învățare presupune și greșeli…

Ce duce la eșec?

Cauzele care duc la eșec sunt multiple. Țin atât de sarcină, cât și de persoana sau de contextul în care se cere soluționarea problemei. De cele mai multe ori, un eșec se construiește sistematic și implică un anumit grad de coeziune a cauzelor de mai sus. Oricât ai fi de determinat să îți faci treaba bine, poți să o dai în bară dacă în jurul tău e prea multă gălăgie sau dacă deadline-ul e prea strâns. Pe de altă parte, chiar dacă mediul nu îți pune probleme și sarcina ți s-ar părea în mod normal simplă, o stare de oboseală sau o motivație scăzută pentru sarcina respectivă (e neinteresantă, necreativă, rutinieră etc) duc la… eșec.

A evita eșecul este de dorit, iar acest lucru este posibil în situația în care putem controla cât mai bine factorii de care depinde acesta: noi, cu personalitatea și aptitudinile noastre; sarcina, cu cerințele ei care aduc provocări mai mici sau mai mari; mediul, care nu ar trebui să ne distragă.

Deoarece nu le putem doza eficient de fiecare dată, ne rămâne ca atunci când greșim să avem atitudinea învingătorilor care știu întotdeauna să și piardă și să învățăm din ceea ce experimentăm. Cu alte cuvinte, să avem o atitudine deschisă, proactivă și optimistă!

De ce e bine să și greșim?

Haideți să ne imaginăm o competiție de atletism. Sunt zeci de alergători și toți știu că numai unul va ajunge primul la linia de finish. Cu toate acestea, fiecare dintre participanți dă ce are mai bun pe teren și încearcă să câștige. Ce s-ar întâmpla cu cei n-1 participanți care nu ies primii? În lipsa unei atitudini pozitive și a unei capacități de a tolera eșecul, probabil fiecare dintre ei ar fi renunțat la competiții după primul concurs pierdut. La fel stau lucrurile și în viața de zi cu zi, la job sau în relațiile interpersonale. Trebuie să învățăm că nu putem ieși mereu primii dar, cu fiecare înfrângere tratată corect, ne creștem șansele ca data viitoare să învingem.

E adevărat că sentimentul trăit în momentul înfrângerii este unul neplăcut, cuplat adesea cu frustrare, cu vină și sentimente de inutilitate. Conform unei cercetări a Universității de Stat din Michigan, această reacție negativă (error-related negativity) este absolut normală și apare instant la aflarea veștii că am pierdut (în primele 50 de milisecunde). Totuși, ea devine dezadaptativă dacă o păstrăm pentru mult timp…

În scurt timp, o a doua reacție a creierului ar trebui să survină și să ne ajute să privim eroarea în mod constructiv, pozitiv, pentru a înțelege ce a dus la acest rezultat nedorit (error-related positivity, apare între 50 si 100 de milisecunde de la conștientizarea eșecului). Și de această dată, oamenii capabili să transforme eșecul într-o simplă treaptă care asigură ascensiunea spre viitor sunt cei care își programează creierul să privească eroarea corect și să învețe din ea. A greși nu este o jignire cu privire la capacitățile proprii, dar poate deveni dacă ne limităm la reacții negative față de eșec.

Să privim eșecul în față și data viitoare să-l ocolim cu grație

Cum se dezvoltă o atitudine sănătoasă față de eșec? Iată câteva strategii recomandate de psihologi:

1. Acceptarea – primul pas, adesea și cel mai dificil, este să accepți că n-a ieșit cum ți-ai propus. După ce dai cu pumnii în pereți, acceptă că și mâine e o zi în care o poți lua de la capăt!
2. Asumă-ți consecințele – A da vina pe alții sau a te învinovăți prea mult nu ajută pe termen lung. O persoană matură înțelege că greșelile au un preț, așa că arată-te dispus să plătești și mergi mai departe. Ca manager, este important să fii alături de echipa ta când ceva nu iese bine, să oferi în dreapta și în stânga critici constructive și să vezi ce poți face și tu pentru a îndrepta situația
3. Fii realist – perfecționismul extrem nu ajută dacă vrei ca data viitoare să nu ajungi în același punct mort. Evaluează situația, vezi ce resurse ți-au rămas pentru a o repara și… înapoi la muncă!
4. Analizează ce a dus la eșec – o greșeală este o situație extraordinară pentru a-ți dezvolta capacitatea de analiză și strategia. Descoperă în ce a constat ”ghinionul” și vezi cum poți să-l scoți din schemă pe viitor.
5. Reia sarcina, dacă e posibil. Dacă nu, cere ajutor, discută cu oameni care s-au confruntat cu aceeași problemă și încearcă să repari ce se mai poate repara. Vei fi uimit cât de bine se poate merge spre succes pe un drum pe care deja ai mers, chiar dacă de data asta te-ai împiedicat puțin!
6. Nu repeta greșelile – evită capcana căderii în aceeași plasă. Ca să poți face asta, e bine ca pașii dinainte să îi urmezi conștiincios, nu doar de ochii șefului care te-a pus să iei lucrurile de la zero pentru că de data asta ai ars niște etape și ai ajuns în cu totul alt punct decât intenționai…
7. Privește greșelile ca pe oportunități de învățare – ca și maimuțele care învață prin mișcări de tipul eroare-succes cum să ajungă la mănunchiul de banane, și noi oamenii putem ajunge să culegem fructele victoriei dacă tratăm fiecare provocare ca pe o oportunitate de a învăța. Thomas Edison a dat-o în bară de vreo 1000 de ori până să finalizeze invenția de care profită azi toată omenirea – becul! Ceea ce face diferența între el și cei care văd în cele 1000 de încercări eșecuri este viziunea sa, viziunea unui învingător. El obișnuia să spună că nu a greșit, ci că inventarea becului a fost o sarcină cu 1000 de pași. Fiecare pas care pare greșit este, totuși, un pas spre succes! Importantă este perseverența și încrederea că data viitoare s-ar putea să reușim!
8. Programează-te spre succes! Creierul nostru ne poate fi cel mai mare prieten sau dușman. Gândește pozitiv, crede în ceea ce faci și lasă gândurile negre pentru alții. Atitudinea de învingător se învață și este prima treaptă pe care trebuie să urci indiferent ce nume poartă scara care te va duce spre reușită!

În final, nu uita că un mic eșec nu e neapărat sfârșitul lumii… Evident, dacă nu cumva ești Chuck Norris și soarta omenirii depinde exclusiv de tine! Trăiește în realitate, nu în filme de acțiune, și… treci la treabă! Undeva acolo sunt niște lauri pregătiți special pentru tine și te așteaptă să îi culegi! Succes!