Dezvoltate pe scară amplă în Statele Unite ale Americii încă de peste 15 ani în urmă, programele de well-being prind  mare amploare acum şi în Europa, iar România se poate lăuda şi ea cu un trend ascendent. Şi aceasta, fiindcă toată lumea a cam înțeles că salariul sau celelalte stimulente strict financiare sunt insuficiente pentru păstrarea angajaților, în general, şi a celor valoroşi în special. De altfel studii psihologice mai recente arată că factorii non-financiari joacă cel mai important rol în influențarea motivării angajaților. Aceştia încep să fie destul de preocupați, pe lângă respectul obligatoriu al angajatorului față de angajați, de programele active de tipul “work-life balance”.

Te întrebi care sunt beneficiile unor astfel de programe?

 

În multe industrii, precum cea de IT sau de telecomunicații, presiunea pe angajator a devenit din ce în ce mai mare în ceea ce priveşte diferențierea față de concurență din punctul de vedere al pachetului salarial – adică salariu efectiv plus pachet de beneficii. Astfel, soluțiile imediate şi optime găsite de departamentele de resurse umane sunt programele de tipul well-being, care generează imediat o imagine benefică  în piață şi o balanţă  pozitivă a retenției angajaților.

De ce contează pentru o companie să aibă o retenție bună a salariaților?

 

Păi contează enorm, retenția angajaților pe termen lung însemnând costuri mai mici cu turnover-ul de personal, cu inducția şi pregătirea lor, precum şi o productivitate mai mare, nemaifiind timpi morți de căutare şi de pregătire a noilor angajați.

În acest sens un studiu realizat de Harvard Business Review în 2013 a scos la iveală faptul că în economiile robuste sau în cele care tind să devină astfel, atunci când competiția pentru talente devine aprigă, este foarte uşor să ajungi la concluzia că este mai bine să investeşti în echipa deja existentă, decât să aloci sume extravagante pentru găsirea unor noi potențiali candidați.

Astfel, pentru companiile unde există deja un istoric de retenție a angajaților pe termen lung, bugetele alocate în mod normal turnover-ului de personal (recrutare, training, imagine etc.) sunt direcționate către dezvoltarea de programe de well-being. Acestea nu sunt altceva decât un “bonus” de dezvoltare personală pe care angajatorul îl acordă, ca semn de prețuire şi de grijă pentru cei care pun umărul la afacerea dezvoltată împreună.

Intuiți care sunt cele mai în vogă programe de well-being?

 

În acest moment, cele mai solicitate programe de către companiile din România sunt cele care au ca scop final îmbunătățirea sănătății angajaților, a celei fizice, dar şi a celei mentale şi relaționale. De la workshopuri care vizează activitatea fizică la locul de muncă, până la sesiuni de grup cu nutriționişti, pictori, psihologi şi specialişti în diverse domenii, în care se poate discuta liber şi necenzurat despre toate aspctele vieţii, aceste programe duc la o dezvoltare calitativă a vieții oamenilor indiferent în ce domeniu lucreză.

 

Well-being este o carte de vizită frumoasă pentru orice angajator!

 

Aceste servicii ajută foarte mult compania să le arate angajaților ei cât de mult îi valorizează, dar şi că îşi doreşte ca ei să simtă că au găsit nu doar un loc de muncă, ci un pachet complet.

O companie care se gândeşte şi la pasiunile lor, la cum îşi doresc ei să se dezvolte personal şi la ce îşi doresc ei cu adevărat de la viață, devine mai mult decât un angajator plin doar de interese. Devine o a doua familie, un umăr puternic de susținere atunci când viața mai aduce şi surprize neplăcute şi un loc în care angajații revin nu doar ca la o simplă slujbă obigatorie pentru un trai decent ci un loc în care se pot afirma la cel mai înalt potențial uman.

Scopul final al folosirii programelor de well-being este ca plăcerea cu care angajatul vine la serviciu în fiecare zi să crească. În acest fel va creşte şi randamentul, cât şi implicarea sa în task-urile zilnice.

 

Cum poate avea succes un program de well-being?

 

Majoritatea programelor de well-being se desfăşoară la sediul companiilor, fie în pauzele de prânz, fie după orele de serviciu. Succesul lor se bazează pe portofoliul variat, pe calitatea implementării şi mai ales pe experiența şi profesionalismul celor care livrează aceste programe (kinetoterapeuți, artişti plastici, creatori de modă etc.).

Fiecare companie ar trebui să fie pe deplin conştientă că în ziua de azi nu mai este suficient să îi oferi angajatului un salariu potrivit ci este nevoie şi de o experiență în sine. Cu atât mai mult cu cât nu putem încă afirma că nedorita criză economică ne-a părăsit țara, astfel de programe se pot dovedi o alternativă foarte bună la puțin desuetele teambuilding-uri destul de costisitoare, training-uri, poate chiar şi în străinătate, sau alte beneficii.

Programele de well-being sunt aşadar o soluție pentru “aici” şi “acum” adică o variantă modernă şi pe deplin ancorată în realitatea prezentă a vieții de angajat care îşi petrece zilnic, mai mult de o treime din timp, la birou.

Cine nu îşi doreşte un angajat fericit şi pasionat de locul de muncă? Dar pentru asta e nevoie de metode inteligente de investiție în resursa umană care să aducă beneficii în dublu sens : şi pentru angajat că se simte stimulat şi ajutat să aibă performanță dar şi pentru angajator că reuşeşte să-şi fidelizeze oamenii şi să le ofere un cadru de muncă plăcut, stimulativ şi care lasă loc de dezvoltare personală alături de mult doritul succes în afaceri. În acest context am să vă amintesc un citat celebru al lui John C. Maxwell care mie personal îmi place foarte mult şi care cred că le-ar prinde bine multor angajatori dacă l-ar ţine “mai la vedere” J :

“Dezvoltarea unui vis de succes este un proces. Iar pasul următor de dezvoltare cere să investeşti în visul tău din punct de vedere emoţional. El trebuie să treacă dincolo de gândurile tale şi să intre în sentimentele tale.”

Ruxandra David